Răsfoind ziarul , din obişnuinţă mai mult decât din curiozitate , m-a izbit mai mult decât violent un titlu ... scris probabil cu un arial black uriaş ... " Atâta toamnă ! Se prăbuşesc frunzele , Acum , Să iubeşti " iar la subsol , nişte versuri . " Hai să mergem într-o seara Şi scăpaţi de ultimul deochi ... Să tăcem privindu-ne în ochi " .
Şi ar fi multe de zis despre el ... şi totuşi " ochii tăi sunt trişti ... ca două lentile de contact a cerului " şi nici eternitatea poeţilor nu încape în calendarele noastre grăbite .
Cum a zburat timpul , nu mi-am dat seama , şi nici cum a trecut un an de când Sfinţii l-au răpit dintre noi pe Adrian Păunescu . M-au trecut fiori reci ai nostalgiei , şi totuşi nu-s făcută pentru secolul XX si I .
Pe aceaşi pagină totuşi , văd în colţ , jos , un articol de câteva rânduri " Băsescu şi Regele Mihai , invitaţi la Alba Iulia " . N-am mai auzit asa ceva , e de-adreptul teribil .
" Şi totuşi există iubire , şi totuşi există blestem . Dau lumii de ştire ... iubesc , am curaj şi mă tem ! "
:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu